Sometimes when you lose you win

and sometimes when you win you lose.

Prima parte este o replica din What dreams may come, un film din 1998 cu Robin Williams - o fantezie frumoasa despre viata de dupa moarte in care fiecare suflet isi creeaza propriul Rai sau… propriul Iad. A doua este reversul care mi se pare la fel de adevarat.

Daca a vedea o victorie in infrangere este o viziune optimista, a-ti da seama ca nu esti un invingator desi in jurul tau sunt doar invinsi este un semn de realism si nu de pesimism. Se spune ca fiecare sut in fund este un pas inainte. Daca din cand in cand nu ai si probleme, nu vei distinge niciodata cand iti este bine. Inveti ceva atunci cand pierzi, castigi acea perspectiva pe care altfel nu ai fi avut-o. In film, eroul are de-a face cu cea mai mare pierdere cunoscuta de om: moartea. Insa descopera ca mai este ceva dincolo de aceasta asa-zisa ultima infrangere si ca are si acolo posibilitatea de a-si alege destinul. Implicit de a invinge.

Dar cate victorii n-au fost de fapt infrageri! Este de ajuns sa privesti istoria sau sa privesti oamenii. Dorinta de a invinge, de a castiga implica de cele mai multe ori ca altii sa piarda. Conceptul win-lose de exemplu ofera iluzia victoriei asupra celuilalt. Din perspectiva relatiei este insa o infragere. Atunci cand relationam macinati de cum sa castigam o argumentatie, cum sa pacalim partenerul de afaceri sau de viata, cum sa obtinem ceea ce vrem inainte ca altii sa ne-o ia inainte, castigam statutul dorit, insa pierdem relatia. 

Nu cred ca exista invingatori si invinsi absoluti. Exista experiente si evenimente interpretabile din punct de vedere conjunctural. Exista putina infrangere in fecare victorie precum exista un castig in fiecare pierdere. Imbatati de laurii victoriei sau coplesiti de povara infrangerii scapam din vedere acest lucru.