Daca maine

Posted on mai 21, 2008. Filed under: Ganduri | Tags: , , , |

ar fi ultima zi din viata ta, ai face aceleasi lucruri ca intotdeauna? Ti-ai respecta agenda?

E posibil sa ne punem viata on hold pentru ca avem alte lucruri MAI IMPORTANTE pe care TREBUIE NEAPARAT  sa le facem?

Just wondering… Oricum maine este prima zi din tot restul vietii. Si o sa ma opresc sa miros trandafirii din curte si sa salut pisicutele. :)

Make a Comment

Make A Comment: ( 25 so far )

blockquote and a tags work here.

25 Responses to “Daca maine”

RSS Feed for My web…side Comments RSS Feed

Fara a raspunde, poate e bine de adaugat un sfat pentru toti cei care citesc: traieste ziua ca si cum ar fi ultima!

Menthor
mai 21, 2008

Eu nu vreau sa dau raspunsuri, vreau sa pun intrebari.

Cristina
mai 21, 2008

De obicei avem la inceput rapunsurile, nu stim insa la ce intrebari.

Maine este prima zi din tot restul vietii daca dai reset la cele ce au trecut. E frumoasa ideea, din pacate nu ne putem naste din nou.

Orfeu
mai 21, 2008

Maine chiar poate fi ultima zi din viata unui om. De fapt ma gandesc la asta mult in ultimul an. Nu am ajuns la o concluzie clara, dar ce mi-am definit in minte este ca ar fi f imp pt mine sa fac pace cu toti cu care am ramas in termeni mai putin placuti. Alt lucru: sa le spun celor apropiati cat de importanti sunt pt mine. Alt lucru: sa las in urma mea ceva ce consider ca e o realizare importanta. Cam atat.

Georgiana
mai 22, 2008

De acord cu Orfeu, suna frumos, dar nu e real. Maine nu e prima zi din restul vietii, nu poti stergi cu buretele trecutul.
Ce as face daca as stii ca azi e ultima zi din viata? Ce as fi facut si fara sa stiu:).

Alina
mai 22, 2008

@Alina si Orfeu: deci esti condamnat sa-ti traiesti trecutul in fiecare zi.

Cristina
mai 22, 2008

pai uite ce ziceamca as face.. prin 2006
http://aurelian.droopy.ro/2006/11/30/daca_mor_maine/http://aurelian.droopy.ro/2006/11/30/daca_mor_maine/

scuze pentru lipsa paragrafelor?

Aurelian
mai 22, 2008

@Cristina: nu, sa construiesti pe el.

Orfeu
mai 22, 2008

Mda, faptul ca noi construim pe trecut ne aduce si multe batai de cap.
Iar daca ai sti ca maine e ultima zi si ai face cu totul alte lucruri decat faci atunci inseamna ca trecutul ala nu este prea constructiv nu?

Cristina
mai 22, 2008

@ Georgiana: E o varianta, nu sunt neaparat retete pentru ce trebuie facut daca stii ca maine e ultima zi.

Cristina
mai 22, 2008

Daca as sti ca azi e ultima zi din viata mea as ramane acasa si as dormi :). Trecutul nu mai are nici o valoare daca tu nu mai ai nici un viitor, nu?

Orfeu
mai 22, 2008

@ Orfeu: exact!! Nu crezi ca in sfarsit am putea iesi din cutiutza daca am gandi ca maine e ultima zi?

Cristina
mai 22, 2008

Dar azi nu e ultima zi, maine nu e ultima zi. Poate e, dar nu stiu asta. Nu am o cutie din care sa ies, nu sunt prins in nimic. Nu pornesc in viitor uitandu-ma inapoi, dar eu, cel care porneste catre viitor (ce pompos suna!), sunt rezultatul experientelor din trecut.

Orfeu
mai 22, 2008

@ Orfeu: Ok, ia sa vad daca am inteles; deci tu esti rezultatul trecutului insa cand pornesti spre viitor nu te mai influenteaza trecutul.
Sau: esti rezultatul trecutului si el isi pune amprenta asupra ce vei face in viitor.
Care dintre ele? Alta?

Cristina
mai 22, 2008

A doua.

Orfeu
mai 22, 2008

@ Orfeu: atunci te uiti inapoi.

Cristina
mai 22, 2008

Retete? Nu, in nici un caz asa ceva. Ceea ce am spus la mine este vorba strict de mine si deja incerc sa tin cont de lucrurile astea.

Georgiana
mai 22, 2008

Daca prin a te uita inapoi intelegi sa inveti din experienta ta, atunci da. Daca prin a te uita inapoi intelegi sa regreti nu stiu ce greseala, sau pierdere sau mai stiu eu ce lucru care te poate tine pe loc, atunci nu.

Orfeu
mai 22, 2008

Daca maiine ar fi ultima zi din viatza ta,
exista 2 posibilitati :
Ori fi constienta de asta, si eu nu cred ca
te-ai mai gandi la “lucruri” si la
“traieste clipa “;
Eu cred ca ai fi innebunita de frica,
ca un condamnat la moarte care se trezeste
in fata sentintei finale si implacabile,
si ai incerca sa implori viata sau iertarea,
te-ai tiri in genunchi si ti-ai musca buzele
pana la sange ca un bolnav muribund care se
chinuie pana la ultima suflare sa lupte,
desi asta nu schimba absolut nimic.
Nu ar mai exista nici trandafiri,
nici pisicute,nici vorbe,nici ganduri,
decat sfarsitul, simplu si etern.

Iar cealalta varianta, in care nu ai sti
ca maiine iti dai duhul,
ar fi orice zi obisnuita din viatza ta.

merlin41
mai 22, 2008

Well Merlin, era un exercitiu, nimic macabru, dar multumim ca ne-ai facut sa ne gandim la cum ar fi sa ne taram pe jos cerand iertare sau muscandu-ne mainile.
Si daca ajungem sa ne gandim la moarte doar cu regret si spaima de ce facem asta? Este pentru ca ne place prea mult viata pe care o ducem sau pentru ca nu am facut ceea ce am fi vrut sa facem?

Cristina
mai 22, 2008

@merlin41 sentimentul de teama e normal, este teama de necunoscut. Dar toti murim la un moment dat, chit ca vrem sa acceptem ori nu… Nu trebuie sa facem o drama din asta.

Alina
mai 22, 2008

@Alina: Stiu ca teama de moarte e normala,
intrebarea mea este daca TU sesizezi cat este de
intensa. Daca pentru tine moartea nu o drama,
incearca o vizita intr-un spital de oncologie
sau un azil de batrani.Iti garantez edificare
maximala!

@Cris: Mi-am dat seama ca intentia ta a fost
catre ceva gen “American Beauty” si catre
“traieste clipa” , insa eu am fost si raman un
realist. Si ca sa iti raspund, nu are nici o
legatura cu ce nu ai facut, ci doar cu faptul
ca ai face orice sa mai poti trai o zi.ORICE!

Moartea este una singura, nu e nici
roz, nici blue, si nici nu miauna.
Drama e pana la urma viata.

merlin41
mai 22, 2008

@merlin41
Matusa mea a murit de cancer, stiu cum arata un spital de oncologie:).
Ce vreau eu sa zic ca nu frica de moarte trebuie sa iti dicteze cum sa iti traiesti viata, pentru ca atunci mereu vei fi “out of time”. E greu de gasit un echilibru intre viata sociala(nevoia de bani, societatea etc) si viata personala(sa faci eva pentru sufletelul tau).

Alina
mai 22, 2008

@alina: eu inteleg ideea , insa frica de moarte
este ceva clar si bine definit, care iti
determina comportamentul zi de zi (ex: nu treci
strada fara se uitzi, nu pui mana uda pe cablul
de curent …etc). Frica de moarte sau
instinctul de conservare au o influentza
clara asupra vietii, pe care tu nu o poti
controla. Unii reusesc sa o foloseasca
pentru placerea proprie, si sunt cateva moduri
kiar interesante : sar cu parasuta, merg
cu motorul, se plimba noaptea prin ferentari.
In rest balantza intre viatza personala si
restul nu exista, oricum facem ce trebuie
sa facem si ce se asteapta de la noi, nu
ce vrea “sufletelul nostru” .
Asta apropo de postul cristinei despre alegere…

merlin41
mai 23, 2008

Eu prefer sa cred ca incercam sa ne castigam traiul facand ceva care place sufletelului nostru:).
De ex. si daca imi dai 1000 de eur pe un proiect de PHP nu o sa ma apuc de el, pentru ca nu imi place… Nu sunt absurda, stiu ca cateodata trebuie sa faci anumite lucruri, dar prefer ca majoritatea sa fie pe placul meu. De aceea sunt 100% adepta principiului “omul potrivit la locul potrivit”

Alina
mai 23, 2008

Where's The Comment Form?

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...