De ce ma intrebi ce fac daca oricum nu te intereseaza?
Ieri surfam pe bloguri si Dragos Bucurenci mi-a amintit de o intrebare pe care mi-am pus-o de multe ori: De ce te-or fi intreband oamenii ce faci daca, fie nu asteapta raspunsul, fie il asculta dar nu ii intereseaza.
Exemple:
1. - Buna, Cristina! Ce faci? Te-am sunat sa te rog sa ma ajuti cu ceva.
sau:
2. Interlocutorul: Buna, ce faci?
Eu: Uite ma chinuie o tuse de ieri si am si putina febra.
Interlocutorul: Voiam sa te intreb daca nu vrei sa mergi cu noi la mare.
S-ar putea sa ne fi molipsit de la englezi, caci noi traducem mot a mot expresia “how do you do”. Poate.
Sau poate “ce faci” a devenit un “how do you do” intre timp si am fost eu absenta.
Sau pur si simplu ne prefacem ca ne pasa, ne intereseaza ceea ce face celalalt. Dar nu avem timp de asta acum. Avem o intrebare de pus, o opinie de exprimat.
Prin liceu, am invatat o lectie foarte interesanta de la profesorul meu de romana: cand oamenii te intreaba ce faci raspunde-le “excelent”. Nu te intreaba ca sa le povestesti viata ta. De atunci, aplic acest principiu cu oamenii despre care stiu ca nu vor sa afle ceea ce fac eu efectiv. Dar nu fac asta cu oameni apropiati, rude, prieteni si astept acelasi lucru de la ei. Mai am si surprize insa.
Pentru ca in marea majoritate a timpului ne gandim la noi, la ceea ce vrem sa aflam, la ceea ce facem, la ceea ce avem nevoie. Si oamenii din jur devin potentiale vehicule catre ceea ce vrem sa aflam, ceea ce facem, ceea ce avem nevoie. Asa ajungem sa vorbim cu oamenii doar cand ne pot duce catre una din cele 3 destinatii. Iata si un mic test: De cate ori pe luna sunati pe cineva ca sa vedeti daca vrea sa stie ceva, sa faca ceva sau are nevoie de ceva?
Ok, pot sa inteleg si ca nu vrei sa stii ce fac si de ce am nevoie. Si eu sunt acolo de multe ori. Atunci lasa ipocrizia si nu mai intreba ce fac. Spune ce faci tu, ce vrei tu. E mai onest.
Brazilienii spun, cand intalnesc pe cineva (inclusiv pt prima oara) Sta bon? fara sa astepte raspuns, doar ca sa fie amabili. Francezii, cu un zambet enervant, intreaba si ei “Ca va?” (m-am izbit 3 ani de stupizenia asta, care era cu atat mai enervanta cu cat stiam precis ca nu-i intereseaza ce fac eu, dar voiau mereu sa auda “tres bien, merci”). Englezii - how do you do, dupa cum ziceai si tu.
Cred ca asa suntem facuti, neavand un subiect de discutie, intalnim o cunostinta in drum spre statie si auzim “Ce faci?”. E un automatism de care putini scapa, din pacate.
Georgiana
mai 10, 2008
A! Si niciodata nu fac o chestie de genul “Alo! Buna, ce faci? Si parintii? Ce face aia mica? Vaaaai, ce dragut !Auzi, am o problema cu instalatia de la baie, da-mi si mie numarul de telefon al tipului aluia”. Mi se pare scabros sa te dai interesat de familia cuiva numai ca sa-ti pregatesti terenul pt a cere ceva.
Georgiana
mai 10, 2008
nu o luati si voi chiar asa.. de multe ori chiar te intereseaza ce mai face acea persoana, pt ca daca zici ca faci rau, nu cred eu ca zice lumea “ok.. vreau un rahat..”.. poate k vor toti sa stie ca esti ok inainte sa te roage ceva. eu recunosc ca intreb lumea “ce faci” si chiar ascult..
ca zic ei rau ii intreb “dc”.. ca zic “bine” inseamna ca nu vor sa dezvolte deci imi continui discutia… si ii intreb altceva…
Cipiran
mai 10, 2008
E doar o formula de politete, de incalzire a discutiei, inainte sa intri in detaliile reale. E ca si cum ai zice de ce spunem Buna ziua, cand ziua mea a fost foarte proasta. Ar trebui sa zice Rea Ziua:).
Sincer nu cred ca este un motiv dupa care sa judeci oamenii sau sa te stresezi.
Alina
mai 11, 2008
Si atunci Alina, sa inteleg ca nu pot afla ce fac oamenii pentru ca “ce faci” este doar o formula de politete? Care este intrebarea la care oamenii iti pot raspunde ce fac?
Cristina
mai 11, 2008
Depinde mult de relatia pe care o ai cu persoana cu care initiezi discutia.
De ex daca ma intreaba colegul de la munca cu care am doar o relatie profesionala o sa raspund mai mereu, merci bien.
Dar daca ma intreaba unul dintre prieteni raspunsul va varia de la foarte rau la foarte bine. In plus, romana ca si franceza si italiana sunt limbi care se bazeaza mult pe intonatie. In functie de intonatia folosita de cel care adreseaza intrebarea iti dai seama daca e doar politete sau chiar il intereseaza ce faci.
In plus cuvintele au semnificatii atat de diferite de la o natie la alta incat regulile care le aplici romanilor nu se aplica altora.
Divaghez putin, dar trebuie sa povestesc ce a patit profa de franceza cu fetita ei care facea cursuri de germana cu o profesoara nativ germana. Profa este o frantuzoaica din sudul Frantei cu ceva radacini italiene deci vorbeste vrute si nevrute, dupa 2 ore de stat de vb cu ea ii cunosti tot arborele genealogic si toate problemele. Sotul fiind austriac fetita lua cursuri de germana. Si intr-o zi cand s-a dus sa discute cu profa de germana evolutia fetitei, facand conversatie frantuzoaica i-a zis nemtoaicei ca fetita este traumatizata de dictarile la germana(evident traumatizat nu are o valoare prea mare pentru francezi…). Dar nemtoaica a luat-o atat de personal, pentru ei acest cuvant traumatiza este foarte greu, e ca si cum i-ai injura. Ca atare toata discuta a ajuns la directoare, consiliu de administratie, bla bla bla.
Concluzia la aceasta povestire e ca cuvintele sunt relative, nu trebuie sa te astepti ca tot ce zici tu sa fie 100% inteles de altii. Sau tu sa intelegi 100% ce zic ceilalti. Ca atare inainte sa iei ceva personal trebuie sa stai sa te gandesti daca se merita. Sunt oameni si oameni, fiecare cu pb lui, nu cred ca se merita sa iti faci probleme pentru o simpla formula de politete.
Alina
mai 11, 2008
Apropo, in franceza raspunsul la “Ca va?” poate sa fie “Pas mal” care in functie de intonatie poate insemna “foarte rau” sau “foarte bine” :). Mai relativ de atat nu cred ca se poate.
Alina
mai 11, 2008
“Pas mal” daca te adresezi unei pers necunoscute, la serviciu insa nu-i spui francezului “pas mal”, cand el se asteapta la “Ca sa bien, merci” sau “bien” scurt.
E adevarat ca si intonatia conteaza. Dar la fel de adevarat e ca multi intreaba “ce faci” intr-un mod absolut automat si deranjant, asta nu poate fi negat. Cat despre “nu o lua personal”, am mai auzit eu fraza asta, mi se pare o politica ipocrita, dar nu intru in detalii, e deja alta discutie.
Georgiana
mai 11, 2008
“Pas mal” daca te adresezi unei pers cunoscute/apropiate (am scris gresit dincolo)
Georgiana
mai 11, 2008
@Georgiana
Probabil depinde de zona, eu ii raspund si sefului meu cu “Pas mal”. Probabil ca francezii din zona de est sunt mai relaxati.
Zici ca “a nu o lua personal” este ipocrizie, as dori si explicatia, nu mi se pare normal sa aduci niste acuze si dupa aia sa spui ca e alta discutie. E ca si cum ai da cu bata si dupa aceea sa fugi..
Alina
mai 11, 2008
Daca tie iti place sa crezi ca am dat cu bata si am fugit, e dreptul tau. Eu raman la parerea mea.
Georgiana
mai 12, 2008
Sunt total pentru dreptul la opinie.
Apropo, ce mai faci?
Alina
mai 12, 2008
Pe mine ma enerveaza cand intreb pe cineva “ce faci” si imi spune “Uite, strang pe aici ca au fost parintii mei pe la mine si au venit cu nepotumiu’ ala micu’ si a facut super mizerie, si acum strang ca diseara am niste musafiri si nu am chef sa stau asa ca strang ca sa fie curat si o las pe nevastamea ca si asa vroiam sa ies la o bere cu baietii ca joaca Steaua azi si e mai ieftina berea la bar”.
Eu cred ca o un fel de salut, cum spuneai si tu, ca in engleza. Si nu pentru ca cineva a vrut sa traduca motamo, cred ca asa a derivat.
Nu ma deranjeaza daca ineva ma intreaba ce fac si nu asteapta un raspuns.
In plus uneori astepti un raspuns de 3 cuvinte care te intereseaza, cum este “bine” urmat de “p’acasa” sau “pe la birou” sau “la birou” sau “intr-o sedinta” sau “acum intru la ore”. Raspunsul asta m-ar interesa pentru ca as afla astfel cat timp am la dispozitie sa comunic ce am de comunicat.
Ma deranjeaza cand ma intreaba:
“Ce faci?”
Eu: “Bine, p’acasa”
“Si eu tot acasa… si ce-ai mai facut?”
Andi Stancu
mai 12, 2008
Probabil eu tin mai mult la sensul de baza cuvintelor si nu vreau sa ma gandesc la interpretari. Din ce am vazut, reactiile la acest post (si au fost multe offline) arata ca parerile sunt impartite. Atunci ar trebui sa stau sa ma gandesc daca X chiar vrea sa stie ce fac cand ma intreaba sau ca Y vrea doar sa ma salute. Poti sa faci asta cu cei pe care ii cunosti mai bine insa cu ceilalti? Ar trebui sa-i intreb: “vrei sa stii pe bune sau doar zici asa?” :))
Cristina
mai 12, 2008
In principiu cand intreb pe cineva ce mai face, de obicei chiar ma intereseaza ce mai face. Altfel ii spun “Buna, arati bine azi,” sau alta sintagma care nu ma obliga sa ascult. Nu stiu altii cum sunt.
Orfeu
mai 12, 2008