Ce salarii mari au romanii!

De ceva vreme sunt asaltata cu tot felul de informatii despre cat de mult au crescut salariile romanilor. Ca si cum toata media are obiectiv sa ne bage cat mai bine in cap ideea asta. Ma uit la stiri la ProTV sau la Antena1 - nu prea ma intereseaza canalul pe care ma uit pentru ca nici televizorul nu ma atrage - si ce vad: salariile romanilor sunt in crestere. Ma uit pe bloguri: ce mult castiga un manager roman sau un programator, ma uit in Capital: studiu despre cresterea salariilor din Romania comparativ cu alte tari nou-aderate. Ieri vorbeam cu cineva care face angajari in aceasta perioada si care imi povestea cu nostalgie cum si-a inceput cariera acum cativa ani cu un salariu de 150 de dolari si ca acum pana si studentii au pretentia sa castige 500 de euro pe un program flexibil si fara nici un fel de experienta.
Sub impactul acestor informatii sau citind cele de mai sus multi probabil se vor gandi la CV-ul acela invechit si uitat de pe ejobs sau bestjobs care ar putea fi reactualizat sau la faptul ca ultima marire de salariu a fost acum un an si isi vor da seama cat de mult i-a enervat seful dimineata cand a ridicat din sprancene din cauza intarzierii de 10 minute.Intr-un studiu pe care l-am facut acum cateva luni am observat ca una din principalele cai de motivare a angajatilor este marirea de salariu. Facand recrutare, am observat ca multi oameni au ajuns sa foloseasca ca si criteriu unic si hotarator pentru schimbarea locului de munca salariul. Candidatii isi estimeaza cererea raportat de nevoi si nu la ce ofera. Nu e nimic de mirare avand in vedere propaganda care se faca legat de cresterea nivelului de remunerare. Si daca mai vine si un prieten la tine si iti spune ca de curand a obtinut o crestere salariala o data cu schimbarea jobului, deja incepi sa te intrebi daca tu esti ultimul fraier care munceste de atata timp fara sa primeasca nici o marire.
Ei bine, am si eu cateva observatiie de facut pe aceasta tema:
1. Salariile au crescut in Bucuresti si in cateva orase ce se bucura de dezvoltare economica (gen Cluj, Timisoara); restul tarii ramane la aceleasi niveluri de subzistenta.
2. Asa cum arata una din televiziunile cu audienta (nu mai nominalizez ca sa nu le incurc) acum cateva saptamani bunurile de larg consum sunt mai scumpe la Bucuresti decat la Milano; in consecinta, mi se pare normal sa fie nevoie de venituri care sa acopere diferenta.
3. Aceste cresteri salariale despre care se vorbeste seamana foarte mult ca manifestare cu fenomenul inflationist in economie: cresterile de salariu nu se traduc in competente crescute sau in productivitate superioara a muncii;
4. Nu stiu cat de mult ar trebui sa ne bucure ca nivelul de entry a ajuns la 500 de euro. In curand multinationalele care fac outsourcing in Romania isi vor strange jucariile si vor pleca catre tari mai rezonabile din punct de vedere al costurilor. Ce industrii avem noi ca sa contracaram somajul care se va produce?
5. Multe din aceste stiri senzationale despre salarii sunt doar publicitate la conceptul de Romania-tara in care se poate castiga foarte bine.
6. Sunt oameni care pleaca la o negociere de salariu cu 1500 de euro desi la locul de munca actual castiga 800, ceea ce inseamna ca cer o marire de 87%. (e caz real, mi s-a intamplat sa aud sapatamana trecuta) Motivatia: toata lumea cere mai mult, ca sa aiba de unde negocia. Angajatorii aud sumele vehiculate de candidati si incep sa se vaite.
7. Romania a inceput deja sa importe forta de munca si in unele cazuri din tari cu putere economica mai mare.
Poate ca observatiile mele suna pesimist si descurajator, dar va asigur ca nu fac propaganda pentru salarii mici. Am vazut ce inseamna sa faci planul unei afaceri si sa-ti bugetezi cheltuielile si veniturile activitatii. Mi se pare logic ca remunerarea muncii sa aiba legatura cu performanta afacerii si a individului, cumulat. De aceea, cresteri salariale in perioade de downsizing sau metoda “stoarcerii” angajatului prin munca la acelasi salariu dar la profituri in crestere mi se par ambele la fel de netolerat.
Crezi ca munca ta aduce beneficii crescute companiei si meriti o marire de salariu? Ar fi mai bine sa verifici daca veniturile au crescut in bugetul departamentului sau al companiei. E posibil sa fii subiectiv in legatura cu performanta ta sau e posibil sa fie nevoie sa-ti schimbi jobul. Nu intotdeauna se intampla ce-a de-a doua varianta.
La sfarsitul anului actionarul majoritar a anuntat cu mandrie ca rata de crestere a profitului de X% insa tu nu ai mai primit o marire de 2 ani? Gandeste-te daca valoarea muncii tale a crescut si ai dobandit noi abilitati. Daca e asa, e posibil ca managementul sa nu aprecieze contributia factorului uman sau pur si simplu nu e locul in care dai cel mai bun din tine.
Poate cand o sa incetam sa ne motivam noua insine cererile de marire cu faptul ca stim pe cineva care castiga cu 30% mai mult situatia va intra in normal. Pana atunci, in stilul lui Serbanescu va urez: inflatie usoara!









Salariile romanilor nu au crescut. Salariile bucurestenilor au crescut. De asemenea Bucurestiul este responsabil de 70% din deficitul comercial al tarii. E chiar amuzant daca stai sa te gandesti.
Orfeu
octombrie 8, 2007
De ce crezi ca angajatii nu ar trebui sa ceara mai multi bani la angajare! Daca el considera ca a acumulat o experienta care ii permite sa ceara? Dupa tine angajatii nu ar trbui sa ceara salrii mari pentru ca o sa plece multinationalele! Dar ce o sa faca oamenii astia cand nu o sa poata sa plateasca chiria! Ai scris ca salariul de inceput este de 500eur [(la multinationale, cele care totusi platesc ceva bani la angajati)]. Dar cum sa se descurce lcu o chirie de 400eur la un apartament de doua camere?. Cei care nu fac outsourcing ar trebui sa doarma pe strazi? Precum stii, trendul in imobiliare este o crestere continua a preturilor! Nu crezi ca am ajuns intr-o situatie in care nu poti sa ai o casa a ta?
Anonim!!!
octombrie 22, 2007
Sigur ca experienta acumulata se traduce intr-o valoare mai mare pe care poti sa o aduci organizatiei si sunt de acord cu cresterile salariale.
Nu am spus nicaieri ca toata lumea ar trebui sa se multumeasca cu salariul pe care il are pana la pensie.
Si nici nu am indemnat pe nimeni sa nu mai ceara bani ca sa nu sperie multinationalele.
Eu am semnalat niste anomalii. Uneori pretentiile pot fi nejustificate.
Bucurestiul este un oras scump si de aceea si nivelul salarial este mai ridicat. De asemenea, daca ai observat una din ideile postului era ca salariile romanilor nu sunt chiar asa de mari daca raportam la toata tara.
Cat despre faptul ca nu poti avea o casa a ta, acest lucru este un fapt obisnuit in tari cu istorie de economie de piata. Noi am fost obisnuiti de regimul comunist sa primim repartizari la munca si case cu chirii reduse. Lucrurile nu mai stai asa si diferenta este mare, intr-adevar.
Cristina
octombrie 22, 2007
ce e scris mai sus e irelevant. daca te intereseaza cat de cat ce inseamna businessul in romania, sau lucrezi intr-o multinationala, chestile astea vin de la sine. interesanta observatia dar parerea mea destul de “vizibila”.
chestia cu telviziunie e “prostitutie intelectuala”.. pt cei ce isi pierd vremea cu asa ceva.
si parerea celui mai de mai sus.. autointitulat anonim..vax.. atitudine de condus nu de conducator
costin
octombrie 24, 2007
O problema in afirmatile de mai sus este faptul ca nu trebuie sa aduci profit ca sa vrei o marire salariala. Un caz concret este cel al departamentelor de validari, nu aduc profit , dar in cazul unor erori umane datorate lipsei de profesionalism s-ar putea cauza daune enorme incomparabil mai mari decat un amarat de profit. Este un aspect care nu se invata in ASE , facultate de la care ma abtin sa fac comentarii si ar mai trebui sa mai iei in considerare si alte aspecte si sa nu te rezumi numai la profit.
dan
noiembrie 2, 2007
@Dan: Ok. Nu stiu la ce tip de validari ai facut referire. Insa sunt de acord ca sunt multe departamente care nu au o contributie directa la obtinerea de profit. Daca ai fi citit mai atent postul si nu te-ai fi lasat prada antipatiei fata de absolventii de ASE ai fi vazut ca de fapt corelarea cresterilor salariale cu profitul vine din necesitati pur rationale: din pierdere nu poti creste salariile.
Numai la fostii mamuti de stat se plateau prime fara numar in virtutea unor contracte colective in conditiile in care intreprinderile erau nu numai pe pierdere ci si inglodate in datorii. Nici un intreprinzator cu scaun la cap nu mareste salariile cand firma este in declin, chiar si daca acesta nu se datoreaza neperformantei angajatilor.
Exista bineinteles cazuri sanatoase de crestere fara profit atunci cand o companie este inca in etapa de investire si mai are pana la break even. Cazuri in care cresterile salariale se justifica economic si fac parte din planul de investitii.
Nu m-am rezumat doar la profit. In post am scris: “Mi se pare logic ca remunerarea muncii sa aiba legatura cu performanta afacerii si a individului, cumulat.”
Cristina
noiembrie 3, 2007
Cateva comment-uri:
- care isi face business plan-uri bazate pe castiguri din costul scazut al fortei de munca- nu e o companie ’sanatoasa’. Nu este cazul companiilor de care vorbiti voi, deci nu o sa-si stranga nimeni catrafusele si sa plece
1. o companie - si multinationala
2. Nu stiu multinationale care sa fie in pierdere decat pierderi scriptice…
3. Sunt de acord cu anomaliile semnalate de Cristina…. sunt tipi care apar la interview-uri si au niste pretentii total aiuristice, fara nici o legatura cu ce valoare pot aduce ei in companie. Pe de alta parte, intreb un om de HR…. cum poti ca angajat al unei companii - multinationale, in special, sa obtii o crestere salariala de 30%, poate 40% si/sau alte beneficii decat schimband job-ul si plecand la alta multinationala pe un post echivalent (de cele mai multe ori pe un nivel ierarhic superior)?!
4. Ce rol au cei de la HR (in special in multinationale) in afara de salarizare si invartit cuvinte rotunde transmise de catre top management ( ca sa fie clar….bulshit-uit lumea)? Stiu chestia asta din ambele posturi … si cea de mid management si cea de top management si nu imi aduc aminte vreodata ca, pana sa ajung in pozitii executive sa fi avut un suport de la dep de HR. Ah… acum am tot suportul dep de HR.
Valentin
decembrie 27, 2007
Am citit cu atentie intreg postul Cristinei si sunt de acord cu fiecare cuvant. Mai mult, as putea sa adaug urmatoarele:
daca pentru companiile medii si mari fenomenul salariilor umflate artificial de mass media poate fi tolerat, pentru companiile mici sau la inceput de drum inseamna amenintarea cu moartea.
Si ca si cum nu ar fi fost suficient ca pentru companiile mici aria de selectie de personal calificat scade pe zi ce trece si practic singura sansa e recrutarea de tineri juniori cu talent pe care sa ii cresti ca apoi sa plece la companii mai mari uneori dupa nici 6 luni, trebuie sa mai adaugam ca un entry level care nu stie nici cat o ceapa degerata poate solicita pana la 500 euro si program flexibil ca sa se duca si la facultate.
Oare ce ofera el unei companii mici de 500 de euro? cum sa il valorific eu ca el sa produca banii astia si ceva pe deasupra? Greu de spus in conditiile in care 3 luni ii ia sa invete lucrurile basic.
Si ce se intampla cu o economie in care afacerile mici sunt decapitate? mai intai au fost taxele… apoi cresterea chiriilor… mai multe taxe si reglementari… acum cresteri ale salariilor fara fundamente…. vom deveni o tara de cetateni corporativi cu creierele spalate si trase la xerox si cu minimum 1500 de euro pe luna! Perspectiva este sumbra, antreprenoriatul mai greu ca niciodata, libera initiativa… un vis care incepe sa se disipe.
Nona
decembrie 29, 2007
[...] inainte de a merge la interviu?Film: Jeux d’enfants - chiar si jocurile copiilor pot fi periculoaseCe salarii mari au romanii!PozeImaginatie pisiceascaCum TREBUIE sa fie scrisoarea de intentieEuriCarpe [...]
Cere o marire: cand? cum? cui? « My web…side
februarie 9, 2008
Incurcalita treaba
as zice eu din experienta de pana acum). Chiar si pentru Elvetia, tara cu salarii foarte mari, chiria unei garsoniere este in jur de 700 de eur la un salarii de 2000/2500 de eur.
sa zic ca pentru IT lucrurile sunt chiar roz in Bucuresti. Stiu suficiente persoane care la varsta de 25 de ani au reusit sa-si cumpere casa(fie ea si garsoniera). Chiar discutam cu un prieten din Germania, 25 de ani, fizician, doctorand, si zicea ca nici macar nu-si pune problema sa isi permita acum sa-si cumpere o garsoniera.
Imi pot exprima parerea doar in domeniul IT.Deci…
Salariile in IT sunt la nivel european(Bucuresti), chiar deasupra unor tari precum Franta, Italia sau Germania. Chiar discutam cu cineva ieri din Florenta despre salariul mediu pentru un ITist si mi-a zis ca se ridica la suma de 1500-2000 de eur(in fct de domeniu), dar din care mai au de platit ceva taxe. Acelasi nivel l-am primit si de la un colegi din Franta si din Spania.
Ceea ce difera totusi este entrylevelul. La ei un absolvent incepe de la o mie de eur. Daca are si master degree sau doctorat suma urca cu cateva sute de eur.
La noi entrylevelul este pe la 5-600 de eur, suma care este inca acceptabila. Dupa parerea mea principala problema nu este salariul ci calitatea indoielnica a cunostintelor absolventilor. In restul Europei dupa ce ai facut o facultate se presupune automat ca esti pregatit sa faci fata unui job. In plus nu putem compara nivelul de seriozitate. Nu se merge pe ideea de acumulare de cunostinte ci pe marire de salariu. Dar tinand cont ca sunt plecata din tara de 2 ani este posibil ca acest lucru sa se mai fi schimbat.
Deci se revine la clasica problema a sincronizarii facultatilor cu industria. Nu cred ca vom avea vreodata absolventi bine pregatiti daca industria nu se implica in invatamant. In nici o tara invatamantul nu merge doar pe bugetul de la stat. Cumva sistemul universitar trebuie zguduit bine pentru ca este anormal si aberant ca la un job la kfc sa iti ceara diploma de facultate!!
Citeam un comentariu legat de chirii si de case. In general in orice oras mare chiriile sunt mari. In Paris pentru un ap cu 2 camere chiria e in jur de 1000 de eur. Stiu ca Romania nu e Franta, dar totusi e o capitala cu peste 3 mil de locuitori. Si intodeauna chiriile vor evolua in raport cu cresterile salariile. Cred ca in general se pastreaza un raport de 1/4 din salariu(chiria la o garsoniera/salariu absolvent
As indrazni la final
Alina
februarie 10, 2008
Multumesc Alina pentru interventie. Uneori o parere din “afara” problemei poate aduce multa lumina.
Situatia de la KFC unde se cer studii superioare este oarecum o rezultanta a faptului ca educatia in licee a scazut foarte mult ca nivel calitativ, absolventii nu sunt deloc pregatiti cum sa se comporte la un job si atunci speri ca macar cativa ani in plus si inca o duzina de cursuri sa mai creasca acest nivel. Pe de alta parte, cei care nu merg mai departe de liceu cu studiile provin din medii intr-adevar foarte joase sau se invart in cercuri indoielnice pentru ca in Romania toata lumea face facultate. Asta pentru ca salariile pentru muncitori si profesii in domeniu industrial de pilda sunt foarte mici si singura speranta sa ai un venit mai mare este sa studiezi ami mult.
Ca despre o mai mare inchegare a legaturii dintre industrie si educatie sunt si eu de acord ca este necesara si cu putin efort si cu ajutorul inputului multinationalelor ne vom destepta si noi.
Cristina
februarie 10, 2008
Sunt total de acord ca o facultate implica salariu mai mare. DAR cand se trece prin facultate ca gasca/rata prin apa
intr-un final devine egal cu 0.
dar daca tot am inceput.
Poate sunt un pic negativista, chiar rautacioasa, dar sunt multi oameni care nu meritau diploma de inginer de la Facultatea de A&C. Recunosc ca si eu am trecut prin unele examene fara sa aprofundez aproape deloc materia si ma intreb unde e problema fundamentala. La studenti ca vor sa fenteze sistemul sau la profesori ca permit fentarea sistemului.
Dar cand vad ca sunt studenti care ajung in anul 5(4 mai nou) si care tot ce stiu e sa porneasca un calculator te cam apuca pandaliile :). Si nu zic ca au medii bunicele.
Nu e chiar theadul in care sa povestesc
In Elvetia intrarea la facultate se face in fct de mediile materiilor specifice domeniului. De ex daca e facultate tehnica se intra pe baza notelor la mate, fizica etc. Daca nu ai medii bune nu mai ai nicioadata, never ever sansa de a face o facultate tehnica.
In plus in facultate, daca pici un examen de mai mult de 2 ori, adica sa-l pici si in restanta, esti eliminat si pierzi orice drept de a mai face o facultate tehnica. Adica daca ai gresit odata, ghinion, inseamna ca trebuie sa cauti alt domeniu.
Si cant te gandesti ca eu am avut colegi la diploma cu restante la materii din anul 2…
Alina
februarie 10, 2008
Cristina draga,
1. voiam sa-ti spun ca nu esti pesimista Si eu traiesc experienta ta si am (cam) aceleasi intrebari si explicatii… Deci, stai linistita!
2. incepuse sa-mi placa ce citesc (si sa-mi spun ”e simpatica tipa” pana cand am vazut ca raspunzi - in detaliu - anonimilor… Spune-i mai pe scurt: mai Anonim!!! Experienta nu te face mai valoros; mai valoros te face ceea ce faci cu experienta dobandita !
Marilena
martie 8, 2008